Războiul stelelor în politică

(Onorabilul Prigoană a pierdut. Cheers!)

(Ştiu că am promis că nu mai deschid televizorul, dar din când în când mai nimereşte cineva din casă pe o dezbatere şi aud din greşeală.)

Aseară, ce temă era pe tapet la Antena 3 şi Realitatea? Atacul psi împotriva lui Geoană. Mă lasă mască stilul televiziunilor de a redefini evenimentele la mai mult de o lună de la producerea lor. Aşadar, ele spun că Geoană a pierdut în dezbaterea finală pentru că l-a atacat cineva energetic. Ha, ha, ha, ha…Nu că războiul psihotronic (forma serioasă, cu instrumente cu ultrasunete etc.) despre care vorbea colonelul din emisiune, nu ar fi posibil. Cred că este posibil şi se şi practică în unele cazuri de către serviciile secrete. Însă tot restul erau poveşti. Au scos de undeva, din sacul  lui Moş Crăciun,  că Ignatenko este prieten cu Băsescu şi sugerau că “l-a operat” energetic pe Geoană. Iarăşi, nu că nu ar fi posibil, dar…cum se poate dovedi, atacul ăsta? Se simţea rău Geoană, nu vorbea bine în dezbaterea finală? A transmis mesaje care îl ajutau pe adversar? L-a apucat ameţeala şi i-a venit să leşine? A cerut o pauză pentru că simţea că îl strînge cineva de gât? S-a auzit de vreo boală gravă de care ar fi suferit în continuarea dezbaterii? Astea sunt simptomele atacului energetic (dar este mult de discutat aici). Iar ignoranţa comentatorilor (rol principal sau secundar), total neobişnuiţi în mânuirea vocabularului din acest domeniu, este absolut delicioasă. În special moderatorii, care se vede că n-au călcat în biserică decât pe la vreo cununie sau botez, şi vorbesc despre “protecţia divină” cum ar vorbi despre o specie de animale absolut necunoscută…

Îi cred cu o singură condiţie: să îl aducă în studio pe ăla care l-a sugestionat hipnotic pe Geoană să se ducă la Vântu acasă în miercurea fatidică )))

Nu promit, dar o să mai deschid televizorul că e prea fain spectacolul ăsta al televiziunilor în picaj liber…

Nepotisme şi politicieni de carton

Mă uit la Realitatea…onorabilul Honorius Prigoană doreşte cu tot dinadinsul să ne convingă, împreună cu taică-său şi cu toată nesimţirea sistemului băsescian, că este cel mai perfect candidat la Colegiul 1 pentru Sectorul 1. Alături, Corina Creţu vine cu două contraargumente beton: că a) sunt “n” oameni care au studii în străinătate şi au aceleaşi calificări ca strălucitul candidat, dar nu se regăsesc pe nici o listă electorală …b)competenţa politică înseamnă mai mult decât studii în afară şi ceva activităţi de campanie.  România are nevoie de oameni cu experienţă, capabili să lupte pentru ea, să vorbească la conferinţe şi întâlniri, oameni care să impresioneze prin calităţile lor pe europeni. România nu îşi mai poate permite să trimită în Europa oameni direct de pe băncile şcolii, să facă “stagii internaţionale” pe banii ţării. Bravo! Întrebarea este cum se recrutează oamenii în partidele politice. Argumente legitime, dar ce contează! Câinii latră şi politicienii merg înainte…

Drăgoteasca insistă să întrebe ce face EBA pe la Bruxelles. Corina Creţu evită să răspundă, pentru că nu ar avea nimic bun de spus…chiar aşa, ce să facă EBA la Bruxelles? Dacă nu poate vorbi corect în româneşte, în altă limbă ce să mai spunem…şi probabil în afară de cluburi şi de vreun macho man, nu o interesează nimic?!

Urmăresc cu greu emisiunea marcată de tupeul tânărului catindat, de mahalagismul telefonic naiv al lui taică-său, de comentariile de calitate joasă ale lui Ciuvică, şi de agresivitatea moderatoarei. Extraordinar…cât timp pierdem ca să ne întrebăm cum a ajuns un puşti habarnamist să candideze?!

Mă întreb dacă nu ar fi cazul să închid televizorul ăsta pentru următorii patru-cinci ani…sau măcar până când aud de vreo revoluţie Până atunci, este timp pierdut…

 

Trânte virtuale…

Alaltăieri seară m-au furat vizitele pe blogul lui Adrian Năstase şi pe blogul lui Ciutacu.  Dar nu la posturi am stat cel mai mult ci la lungile seriale de comentarii. Ce de trânte virtuale, între comentatori..între username-uri, de fapt… ce de lupte corp la corp, pe viaţă şi pe moarte! Tot încearcă să îşi plaseze unii altora lovituri decisive, dar KO-ul este mai greu cu un adversar invizibil. Username-urile apar când vor şi se informează de unde cred. Lupta nu este cinstită, câte unii mai ascund şi câte o bucată de metal prin mănuşă

Am observat diferenţa între publicurile de pe blogurile susnumiţilor…la Ciutacu se cam ştie care sunt regulile casei, oponenţii “politicii blogului” sunt mai puţini şi mai puţin înverşunaţi. La celălalt, cred că e vorba de mulţi politicieni/tineri din partide ascunşi sub anonimat, care “se păruiesc” între ei până când oboseşte postarea. (Nu prea pare profitabilă o luptă între fantome, e de înţeles doar dacă îi plăteşte cineva )

PS. L-am văzut aseară la Realitatea pe Cioc Boc, prim ministrul balerin. E greu de povestit la ce ciobănisme au ajuns moderatorii şi politicienii (aceştia din urmă, sub motivaţia de a “plasa un mesaj”, vorbesc pe lîngă ce întreabă moderatorul şi îl acuză în direct că a încălcat “învoiala” de dinainte de emisiune). Nu ştiu cine câştigă de aici, spectatorii în nici un caz.

Meciul final: cine a învins?

Azi văzurăm şi meciul final!Dar tot nu ne lămurirăm: noi cu cine votăm?! Eu sunt şi mai în ceaţă decât la început.

Pe ansamblu: dezbaterea a fost mai urâtă decât cea pentru turul I. Candidaţii îşi tăiau vorba, vorbeau peste celălalt, încât de multe ori nu se mai înţelegea nimic. Înţeleg că toată lumea este nerăbdătoare şi nu are educaţie în comunicare, dar totuşi! eram la o dezbatere foarte serioasă. Pe chestia asta, lui Turcescu, deşi nu este prea deştept, i-au crescut enorm acţiunile. S-a bătut eroic pentru a menţine ordinea la cuvânt şi formatul emisiunii. Cred că el este câştigătorul

Mi-a plăcut ce au spus candidaţii la începutul emisiunii, pentru că am putea să tăiem tot restul. Nu l-aş vota pe Traian Băsescu pentru că nu mai are ce să ofere ţării. Nu l-aş vota pe Mircea Geoană pentru că este un om slab. Bravos, naţiune! Între unul care şi-a epuizat potenţialul şi unul slab şi prefăcut, pe care să îl alegem?

Geoană a avut un discurs mai incisiv şi mai bine legat decât Băsescu. Au muncit ceva, băieţii lui Ponta! I-au trimis bileţele şi după pauză, cu răspunsul la întrebarea la care o zbârcise. Ţineau foarte mult la imaginea de băiat silitor, care “şi-a făcut lecţiile” şi le ştie pe toate. Numai că imaginea asta este bună doar pentru pensionari. (De asta nu o sun pe mama în seara asta, ca să nu mi-l laude !) Dacă dai discursul la o parte, rămâne tot el, adică…minte, cu mâna pe Biblie. Eu, dacă eram în locul organizatorilor, îi jucam o farsă şi îi dădeam un citat-capcană dintr-o religie paralelă (din religia shinto, de exemplu) şi îi spuneam că este din Noul Testament. Atunci să vezi! Nici celălalt nu e rupt din soare, dar măcar nu face pe perfectul.

Am citit pe blogul cuiva o remarcă interesantă: dar de ce să nu votăm şi prima doamnă? Că şi aici sunt probleme serioase. Nu aş vota-o pe Mihaela Geoană. O nomenclaturistă fasonată, care încearcă să facă pe populara dar nu îi iese…

Ei, unu şi cu unu fac doi! Mă duc la vot sau nu mă duc? Raţional, sunt convins că alianţa asta cu Antonescu şi Johannis ar aduce măcar stabilitate pentru ţară. Afectiv, nu pot să înghit pe Gionel şi Gionica. Nu îmi place nici să stau acasă, nu am stat niciodată.  Nu am trecut degeaba prin Piaţa Universităţii. Puteam să mor şi eu atunci, între ceilalţi. Şi acum să renunţ la vot de bună voie?!…

Cum se vede campania din America…

Bună D.,

Iti multumesc de update cu privire la alegeri, sa stii ca ieri am urmarit si eu asiduu pe internet evolutia, si am avut exact aceleasi dezamagiri. Ce mi se pare foarte trist e ca la turul 2, dupa 20 de ani de la revolutie, romanii au de ales intre un mitocan si un fiu de fost nomenclaturist. E trist. Lumea zice ca Geoana e mai bun, dar  cu ce e mai bine ca in loc de Udrea/Videanu/Berceanu sa vina Vanghelie/Oprisan/Mazare/Hrebenciuc si mai tanarul si mai flamandul Ponta ? Nu cred ca pot vota un fiu de fost securist, care probabil are oameni pe constiinta, oameni care au daramat biserici si imi chemau bunicul la securitate ca era preot. Nu pot. Mi se pare morally wrong. Pe Basescu care a facut un circ continuu in ultimii 5 ani nici atat, asa ca probabil nu o să votez pe nici unul. M-am uitat la dezbaterile “de dupa” (am vazut-o si pe Anca Alexandrescu din tabara lui Oprescu).  Ce ma izbeste mai ales dupa ce ma uit la dezbateri similare aici este lipsa totala oricarei urme de bun simt. E absolut firesc ca cei din platou sa vorbeasca intre ei si sa rada in timp ce altcineva vorbeste, sa se atace, sa se vorbeasca urat. Iar moderatorul care trebuie sa fie o prezenta discreta si care sa stimuleze discutiile, e in centrul atentiei, isi spune parerea, iti taie vorba, probabil pe un model instituit cu succes de alde Tuca. As fi vrut ca Antonescu sa ofere o solutie viabila, nu am vazut decat un om confuz, neexperimentat, care parea ca a nimerit mereu din intamplare pe acolo…iar post factum acuza de tradare si manarii. Din pacate cred ca pentru Ro va urma un an greu indiferent cine va fi la putere.

A doua semifinală: prezenţi

Hmm. Dar să vorbim şi despre ce s-a întâmplat după apelul prezent/absent. Mi se pare mie, sau spectatorii se aşteptau la mai mult? A fost o semifinală cam plictisitoare…Temele fixate erau corecte, succesiunea întrebărilor era logică, profesorală aproape, însă fără legătură cu publicul larg. S-a vorbit prea abstract, poate. Prea mult despre politică şi instituţii, şi nu s-a ajuns la probleme care îi dor pe oameni, impactul crizei, şomajul, eşecul total al sistemului de educaţie. Sau a fost prea lungă? În ultima vreme timpul s-a comprimat şi toată lumea aşteaptă mesaje rapide…

Iar ceva ce toată lumea aştepta şi nu s-a întâmplat a fost meciul. O semifinală te pasionează pentru că aştepţi să vezi confruntare, încrucişare de vederi, contestare, obiecţii. Nu s-a întâmplat nimic din toate astea, pentru că întrebările au curs paralel. Ar fi putut să fie trei dezbateri cu actor unic mixate…Actorii s-au susţinut unul pe celălalt. Ai fi zis că nici nu sunt într-un concurs pentru acelaşi job . Singurele nuanţe de concurs le-au dat moderatorii, cu remărci brutale (nu cred că asta e cheia potrivită…)

Mă opresc aici. Aştept alte meciuri

A doua semifinală: absenţi

Ieri seară,  Realitatea TV ne-a oferit o nouă semifinală…numai că la orele la care a fost programată (21,30-24,00), numai împătimiţii de politică au văzut-o. Este falsă presupunerea că duminica seara spre miezul nopţii se mai uită cineva la politică…dar, să zicem. A fost o semifinală, de data aceasta cu trei candidaţi. “Locurile” 3,4 şi 5 în sondaje. Locul 1 şi locul 2 au lipsit strategic, înlocuindu-şi prezenţa cu telefoane date de purtătorii de cuvânt. Scuzele pentru lipsa lor au fost puerile ca de obicei (iar scuzele lui Geoană au fost de-a dreptul penibile). La prima, de sâmbătă, a lipsit că “nu putea să îşi strice programul”. La a doua a lipsit pentru că “a mai fost prezent în emisiunea de duminica trecută şi a avut destul timp de antenă”. Sustragere elegantă, cred ei. Diplomat cu două feţe…Iată de ce nu ar trebui să fie Geoană preşedintele României. Pentru că ar ţine-o cinci ani în minciuni elegante ca astea de aseară. Şi, să nu ne luăm după modestia aparentă pe care o afişează. Este la fel de avid de putere ca şi celălalt, pe care vrea lumea să îl dea jos. Cât despre celălalt şi motivele pe care le-a invocat, nu le-am putut procesa pentru că am un blocaj legat de purtătorul lui de cuvânt. Este aşa de tupeist că nu pot să îl ascult! Aşa că nu am reţinut argumentele. Şi de altfel, şi ăsta a minţit, absenţa lui este strategică.

Circul de la televizor

Se ştie ce este o campanie: un război al nervilor. Iar toamna aceasta are nişte „semne” particulare care arată că războiul este mai dur ca de obicei. În primul rând, românii vor să facă o schimbare şi, gândindu-se să fie mai prezenţi la vot ca în alţi ani, fac ce nu au mai făcut demult: se documentează. Ca sursă numărul unu, se înscriu dezbaterile televizate. Ultimele sondaje indică faptul că o proporţie mare (56.6%) dintre români urmăresc dezbaterile politice din campania electorală. Televiziunea este „pe ducă” din cauza Internetului,  şi caută să profite de orice ocazie ca să-şi mărească audienţa. Aceasta înseamnă că unii moderatori îşi pierd orice simţ al măsurii în întrebările pe care le pun (unele lipsite de relevanţă, cum ar fi aceea dacă un candidat este căsătorit sau nu) şi au o atitudine stridentă. Vorbitul tare, tăiatul cuvintelor interlocutorului, interpelările, intonaţia nepoliticoasă sunt la ordinea zilei. Privindu-i, te întrebi cine greşeşte: ei, sau tu, ca ai rămas un om normal?